După ce au aruncat pe piată bomba numită GTA IV in 2008 care a explodat în multe note mari și o medie pe Metacritic de 98, Rockstar, mai exact Rockstar San Diego, lansează în mai 2010 Red Dead Redemtion, succesorul spiritual al lui Red Dead Revolver (2004), care are ambitia să-și depășeasca fratele mai mare. Reușeste oare? Aflați în rândurile care urmează.
Prezentat pentru prima dată în 2006, Red Dead Redemtion își propune să readucă la viață America de la începutul secolului XX in cel mai veridic și plăcut mod posibil. Și face asta prin niște concepte simple, dar executate excelent: o poveste deosebit de interesantă, personaje memorabile de care te atașezi sau care din contra sunt respingătoare (cert e că fiecare are personalitate), un întreg ecosistem care se simte viu si gameplay în stil „GTA IV rafinat”.
America din secolul XX este un teritoriu asupra căruia revoluția, dezvoltarea tehnologică si dorința de putere își pun din ce în ce mai mult amprenta. În mijlocul tuturor acestor evenimente se află John Marston, care este personajul principal și cel mai bun exemplu care sa susțină faptul că aparențele înșală. Rău. O să încerc să dezvălui puțin din poveste fără spoilere majore. John Marston este un tip care pune accent pe familie, este conștient de greșelile făcute și este genul „don’t look back”. La prima vedere pare un criminal cu sânge rece, dar defapt este un personaj cu valori morale foarte bine stabilite. John Marston a fost crescut de mic în sânul unei găști care se ocupa cu jefuiri de bănci și alte acte criminale. Cu banii procurați însa de la cei mai „sus-puși” îi ajutau pe cei săraci. Un fel de Robin Hood în stil western. Și uite așa crește John Marston al nostru și ajunge să-și întemeize și o familie. Însa guvernul își bagă coada ca de obicei și strică toată armonia. Că doar nu putea să meargă totul bine, nu? Guvernul îi readuce aminte lui Marston de toate fărădelegile înfaptuite și îi transmite călduros că libertatea sa este parte a trecutului acum. Și familia la fel. Îi oferă însă o alternativă: îl vor lăsa să trăiască fericit alături de familie dacă acceptă să plece pe urma foștilor membrii ai găștii. Si cum John este un om pentru care familia este pe primul plan, acceptă să-și vâneze foștii parteneri, dar asta nu fără regrete, bineînțeles. Gata, că deja am spus prea mult. Restul descoperiți voi.
Red Dead se bazează pe Rockstar Advanced Game Engine (Rage) și engine-ul fizic Euphoria. Mediul înconjurător este realizat extraordinar. Fără să exagerez, e chiar impresionant. Un joc bun este cel care te faci să simți că faci parte din universul lui pe parcursul celor „n” ore de joc. Să simți că totul in jurul tău e viu și că perioada renascentistă (Assassin’s Creed 2), galaxia (Mass Effect), mitologia greacă (God Of War), etc... sunt toate la o apăsare de buton distanță. Iar Red Dead face asta. Secțiuni de deșert, păduri, munți îmbracați în zăpadă, râuri, lacuri, sate, canioane, mine părăsite, toate acestea te așteaptă să le explorezi. Și dacă o mai faci și în timpul unui răsărit sau apus, experiența din joc capătă cele mai înalte cote. A, mai e și ciclul zi-noapte. A, și toate animalele prezente. Cred că cei de la Rockstar au angajat și pe cineva de la Animal Planet să-i ajute la development. Urși grizzli, coioți, vulpi, lupi, veverițe, păsări.... Toate se comportă natural și credibil. Ce să mai, o placere vizuală. Am zis ceva de cai? Era să uit de unul din cele mai importante elemente ale jocului. Cred că și cel mai aprig pasionat de cai și echitație ar fi mândru să vadă caii din RDR care arată și se comportă ca niște.......cai adevărați. Deja pierdem sensul cuvântului dacă nu trecem mai departe. A, există și un mini-game de îmblânzire a cailor mai nărăvași, care odată calmați și legați în zona în care ați cumpărat vreo casă pentru a salva jocul, devin ai voștri. Devin mijocul vostru de transport pe parcursul jocului. Un mijloc de transport suprinzător de rapid. Însa posibilitatea de a merge foarte rapede nu este nelimitată. Fiecare cal are o bară de stamina care o dată ce se golește, face calul să o ia razna și să îl arunce pe John cu o animație foarte haioasă. Ok, trecem mai departe. Per total jocul arată superb din punct de vedere grafic. Animațiile sunt la cel mai înalt nivel, în special animațiile faciale ale personajele, iar lumea exterioară arată foarte bine ținând cont de cât de vastă e, cu excepția unor mici buguri vizuale rare. Legat de sunet: voice actingul este de calitate, iar in rest nu pot să vă descriu în cuvinte plăcerea de a auzi zgomotele din natură, ca urletul unui coiot în toiul nopții, cântecul unor păsări sau nechezatul unui mustang. Soundtrackul este super reușit, adâncindu-ne și mai mult în atmosferă. Vremea este și ea schimbătoare fiind posibil oricând să te prindă o furtună. Despre prezentare si direcție artistică numai de bine de asemenea, ele ducându-ne cu gândul la tot ce înseamnă western.
Structura misiunilor este asemănătoare cu cea din GTA IV. Locațiile personajelor în compania cărora veți parcurge misiunile sunt răsfirate pe hartă (o hartă imensă dealtfel), astfel încăt să le parcurgeți în ordinea în care doriți. O dată ajunși în locația cheie, urmează un cut-scene, un drum către „x” destinație (de cele mai multe ori), pe parcursul căruia veți avea dialoguri foarte interesante cu personajele (asta în cazul în care nu alegeți opțiunea skip, dar nu vă recomand să o faceți deoarece pierdeți și puțin back-story). Iar apoi urmează acțiune. Multă acțiune. Misiunile sunt din cele mai variate. De la curse de cai, promovarea unor produse ale simpaticului, dar vicleanului West Dickens, găsirea „comorii” din mintea unui Seth ajuns in cea mai proastă condiție umană posibilă, escortarea unui profesor „afectat de studiu”, escaladarea unui munte alături de un „savage” local, protejarea unor personaje cheie, vânarea unor „outlaws” alături de un anume șerif, dueluri, până la folosirea explozibilului pentru a sabota drumuri. De parcă misiunile nu ar fi fost suficient de variate, avem si o grămadă de mini-game-uri pentru a ne ține ocupați atunci când nu urmăm firul epic principal. Poker, arm wrestling, vânătoare, five finger fillet, etc.... Pe langă asta se adaugă și evenimentele ce apar în lume, la care ai posibilitatea să iei parte dacă vrei. Poți ajuta un om alergat de câini/lupi/coioți/vulpi/urși, poți recupera calul sau banii furați ai unor nenorocoși, poți ajuta o femeie agresată de soț sau poți accepta dueluri. Poți să oprești multe nereguli sau dimpotrivă. Jocul are un sistem de onoare. Dacă te comporți ca un mișel vei fi tratat ca atare de locuitori. Dacă te vei comporta ca un Robin Hood, cum spuneam mai devreme, vei fi respectat. Dacă comiți vreo fărădelege în public, vei primi un wanted level. De care poți scăpa temporar prin fugă. Dar pentru a scapă permanent trebuie să platești o taxă sau să ai o scrisoare de recomandare.
Veți debloca pe parcurs diferite costumații pentru John Marston, obiecte ce ajută la explorare (hărți mai detaliate, hrană pentru a regenera stamina calului) si bineînteles arme. Că doar fără ele nu se poate, nu? Armele sunt variate în măsura în care contextul istoric o permite. De la clasicul revolver, shotgun, rifle, sniper rifle până la gutling gun și tunuri. Pentru cei cărora le plac accesoriile avem cuțite de aruncat, dinamită, un fel de sticle molotov și nelipsitul lasou. Cu lasoul puteți imobiliza cai (iar cai?!) pentru a-i îmblânzi, sau puteți să-i pedepsiți pe criminali într-un mod mai plăcut pentru ei, ca o alternativă la armele de foc. O altă bună adaugire la gameplay este „dead eye”. Este un sistem care încetinește timpul pentru a vă facilita ochirea adversarilor. Nu-l puteți folosi însa tot timpul. Este o bară în dreapta hărții care se umple în timp și va spune când îl puteți folosi. Sigur l-ați mai întâlnit în alte jocuri (Call Of Juarez Bound in Blood de ex). Și sigur v-a prins bine.
Jocul o să vă ia peste 20 de ore dacă vă captează și activitățile secundare. Avem însa și componenta multiplayer. Lobby-ul pentru pentru multiplayer este harta însăși. Din free roam vă alegeți modul de joc (shootout, gold rush, grab the bag și altele), personajul, calul...(sau măgarul inițial, nu glumesc). Odată ce avansați în nivel se vor debloca noi personaje, animale... Avem și misiuni co-operative în multi. Rockstar a lansat un DLC numit Outlwas to the end co-op pack care este disponibil gratis pe XBL si PSN. Acest DLC vă pune la dispoziție mai multe misiuni pe care le puteți parcurge împreuna cu alți 3 prieteni. Pe 10 august s-a lansat și Legends and Killers pack care adaugă personaje, locații și arme noi. Multiplayer este o adiție plăcută care măreste durata de viață a jocului și care ne primește cu brațele deschise atunci când ni se face dor de atmofera western a jocului.
Ca să fim critici pănă la capăt trebuie să avem și ceva de comentat, nu? Din fericire în cazul lui RDR nu sunt multe deloc. Câteva buguri pe ici pe colo, mici probleme de conectivitate...probleme minore pe care sunt sigur ca Rockstar o sa le rezolve în viitor prin updaturi.
Dar până la urmă de ce în titlul jocului regăsim cuvantul „răzbunare” (redemption)? Ei bine, nu vă spun, dar vă dau un mic hint. Dacă nu vă apare pe ecran lista cu cei care au muncit din greu timp de 4 ani să dezvolte Red Dead, înseamnă că nu ați terminat jocul. Sper că v-am facut suficient de curioși cât să-l jucați.
Jocul de față este unul din cele mai bune adaptări a unei povești cu tematică western într-un joc video, dacă nu cea ma bună. Toate ingredientele de care am vorbit până acum fac din Red Dead Redemtion un joc „viu”, unul din cele mai bune jocuri lansate până acum în 2010 și un candidat serios la GOTY în opinia mea. Nu aveți voie să-l ratați. Dacă nu l-ați jucat până acum, așa cum ar fi trebuit să o faceți, go get it!
Nota: 9.5
Mai jos puteți urmări un film scurt de 30 de minute cu scene din joc realizat de John Hillcoat.
0 comentarii
Trimiteți un comentariu